luni, 11 februarie 2013

Pensiunea unchiului Tom

Pe la finalul lui ianuarie Ionica s-a gandit ca nu ar strica sa mearga si ei cateva zile la munte, poate undeva unde a' mica sa incerce sa schieze. Asa ca intr-o seara cand ajunsese si Viorica acasa i-a spus ca merg la munte si sa-si faca cerere de concediu pentru vinerea urmatoare.Dupa ce au stabilit sa mearga la Azuga s-au dus in grup organizat sa ii spuna Marioarei, care era in plina actiune de explodare a camerei cu jucarii. Cand a auzit ca merg la munte si mai si schiaza Marioara a sarit in sus de bucurie, pentru ca oricum ii placea la munte  indiferent de anotimp. Asa ca totul fiind stabilit Ionica a inceput sa caute cazare undeva cat mai aproape de partie, sa mearga pe jos.
Dupa o zi de cautari a gasit o pensiune care din poze parea frumoasa, avea camere cu pat mare sa poata dormi toti trei si in plus era si cam la zece minute de partie. Asa ca a facut o rezervare, a confirmat-o, cu toate ca a ramas un pic surprins ca persoana de la capatul celalalt ii cerea avans la cazare trimis prin mandat postal. Daca pana si Ionica facea transfer bancar nu reusea sa inteleaga de ce cineva de la o pensiune nu avea cont sa ii trimita banii. Dar a zis ca poate nu vrea omul sa stie toata lumea cati bani are.
In vinerea cu pricina s-au trezit de dimineata, poate prea de dimineata pentru ca Marioara nu a avut somn si la 5 dimineata incepuse deja sa ii intrebe cand pleaca. Drept urmare s-au suit in masina cu bagaje si spre 6 dimineata au plecat spre munte in chiotele Marioarei. Dupa vreo 2 ore jumatate si cateva opriri (pentru cafea, pentru pipi, pentru apa ) au ajuns la Azuga, unde ningea ca in povesti. S-au lasat ghidati de gps si au ajuns aproape de partie drept in fata pensiuni. Cand s-au dat jos prima impresie a fost ca nu este chiar ca in poze, dar au zis ca cine stie, poate se inseala asa, pe dinafara. Ionica a intrat sa il caute pe proprietar si dupa 2 minute iese un nenea cam ciudat : parea o combinatie nereusita intre Zana Maseluta, Nea Marin si Moromete. Numai ca undeva se gresise la amestecul celor trei, pentru ca nenea in cauza avea niste apucaturi cam ciudate, unde mai pui ca si mergea de parca facea balet. 
I-a condus la parter, la o camera, cu scuzele de rigoare ca inca nu e curat facut, pentru ca ora de sosire era prea devreme. Ionica deja stia ca este posibil sa ajunga inainte sa fie camera eliberata asa ca nu a zis nimic. Numai ca a imediat cum au intrat i-a lovit mirosul de tigara, desi peste tot erau anunturi ca nu e voie sa fumezi in camere. Au zis ca poate oa gresit cineva si din cauza asta mirosea. Numai ca intrand in baie - Ionica avea un fix sa verifice mereu naia - mirosul de tigara era si mai dureros. Acolo sigur se tinuse claca de fumat, ca parca era o bodega de doi lei. Ca sa nu mai vorbim de zona dusului, care parea desprinsa din filme cu inchisori americane. 
Au zis ca asa e, sa lase bagajul si sa mearga la partie, sa intre Marioara pe schiuri. In drum spre partie Ionica se uita la Vasilica si si-a dat seama ca nu ii place pensiunea si astepta sa inceapa discutia despre camera. Pana la partie a fost liniste, singura care se auzea era Marioara, care parca luase ceva pastile de fericire!!numai ca ajunsi acolo Vasilica a rabufnit:
-Ionica, mie nu-mi place pensiunea aia!! arata ca o puscarie si miroase ca naiba in ea.
Ionica tacu, ca doar el o gasise si o alesese, asa ca nu avea ce sa zica. Vasilica avea dreptate, arata total aiurea si mirosul de tigara era foare puternic. Avea o presimtire ca nu vor face multi purici acolo, dar nu a zis nimic. 
Au inchiriat echipamentul pentru Marioara, au asteptat sa vine instructorul de schi si taceau amandoi. Dupa vreo ora a ajuns si instructorul (recomandat de nenea nereusit de la pensiune( dar care de data asta s-a dovedit o persoana ok. A preluat-o pe Marioara si a inceput sa ii explice despre schiuri, despre cum sa le monteze, si cate si mai cate , ca sa stie fata ce face pe schiuri. 
Ionica si Vasilica s-au retras intr-o parte, sa ii lase numai pe ei doi, dar permanent cu ochii pe junioara!! ca la cati nebuni is pe lume asta Ionica era mereu atent la Marioara. Intre timp Vasilica a inceput sa il toace:
- Ionica, cauta altca cazare!! ca eu in camera aia nu mai stau!! miroase a mortaciune si nu pot sa dorm acolo. Asa ca sa faci bine sa cauti alta camera, in alta parte.
- Pai bine mai Vasilico, udne sa gasesc io cazare azi, cand toti vin la munte!! tu nu vezi ce aglomeratie ie pe acilea, de zici ca s-au mutat toti in Azuga!!
- Nu ma intereseaza, eu acolo nu mai stau!!
Plin de speranta Ionica s-a scos telefonul sa incerce sa sune pe la diverse numere de la mai salvase si el, pentru momente ca asta. Numai ca raspunsul peste tot era acelasi: nu mai avem camere sau avem numai camere de o persoana. Dupa vreo 5-6 telefoane la care  nu a gasit nimic Ionica se gandea cu disperare ce o sa faca, ca se termina ora de schiat, Marioara deja era obosita si trebuiau sa se intoarca la pensiunea ne-dorita de toti. 
Dupa ce au recuperat-o pe Marioara, care acum era terminata de oboseala au decis sa manance la restaurantul de peste rau, la Nu-ma-uita. Arata bine, era la parterul hotelului cu acelasi nume si parea fi foarte ok. Cu chiu cu vai au ajuns acolo, mare parte din cauza Marioarei care abia se mai misca. Au intrat , s-au asezat, numai a sosit chlenerita si le-a spus ca inca nu servesc pranzul, pentru ca abia la 12 jumate se servea. chestia asta a venit ca o palarie peste nervii deja adunati, asa ca drumul inapoi la pensiunea vestita deja devenise un chin. Numai gandul ca ajungeau inapoi la camera afumata si era de ajuns sa ii umple de nervi.
Ajunsi acolo au intrat intai la restaurant (avea si restaurant la subsol, cu vedere spre munte) unde la fel de rau mirosea . S-au asezat la o masa, si cine crezi ca soseste cu meniurile? nimeni altul decat Zanul Maseluta, care acum avea un sacou de chelner pe el. Le-a lasat niste meniuri de unde au ales cu greu cate o ciorba si un fel doi, plus o sticla de apa pentru Marioara, care nu maiputea de sete! si de foame!!
Au mancat cu greu, ca ii stresa mirosul de togara, si au mers in camera alocata sa incerce sa doarma un pic, in special pentru Marioara care incepuse sa se prelinga pe jos de oboseala. S-au bagat in pijamale si s-au asezat in pat, udne au avut parte de surpriza finala !! Patul scartaia si avea 3 saltele una peste alta, si era moale de parca era facut din aer. Se simtea orice miscare facute, asa ca Ionica si-a dat seama ca o sa aiba parte de 2 ore de nemiscare, sa nu o trezeasca pe Marioara. Care Marioara in 5 minute deja sforaia si Vasilica dadea si ea semne ca e pe adormire.
Dupa vreo 2 ore de foiala, de agitatie, de somn asa si asa, de tuse din partea Marioarei s-au trezit cu un singur gand: sa caute alta cazare, pentru ca nu se vedeau dormind peste noapte in camera aia.
- Marioara, mergem la hotelu' ala de  langa partie? Ca parea mai bun decat nenorocirea asta de pensiunea.
-Ionica, suna la ei sa vezi daca au camere, ca eu aicea nu mai stau!! sa stiu ca plec inapoi acasa dar aicea nu mai pot. 
- Bine Vasilico, ii sun acuma sa vedem daca au locuri libere.
Puse Ionica mana pe telefon, suna la Nu-ma-uita si cu bucurie afla ca mai au cateva camere. A rezervat una si s-a intorc spre fete:
- Gata, plecam de aici!!hai sa impachetam si voi mergeti la partie iar eu il anunt pe nenea ca plecam.
Au strans totul si fetele au plecat spre partie iar Ionica s-a dus spre Zan sa ii spuna ca pleaca, incercand sa ii dea seama cum sa ii spuna ca pleaca. Asa ca a zis ca cel mai bine e sa ii spuna ca au gasit niste prieteni si ca se muta unde stau ei. Il gasi pe Specimen la restaurant, unde mai erau niste nefericiti care mancau. Isi facu Ionica o fata mai de parere de rau, poate doar-doar ii da vestea mai usor. Isi spuse poezia cum ca pleca, ca stau cu niste amici buni, si nu intelegea de ce Specimenul radea la el. Ionica ii spunea ca pleaca, deci el pierdea niste clienti si banii aferenti si Specimenu' continua sa rada!1 avea un ranjet ciudat pe fata, de parca nu intelegea se se intampla. Ionica ii mai spuse o data (se gadea ca pe langa celelalte calitati este si tare de urechi) iar el radea. Il intreba Ionica cat costa deranjul pentru jumate de zi, ii achita suma in cauza, dupa care pleca socat de faptul ca nenea tot radea. 
Iesi din pensiune, lua bagajele din camera si le duse la masina, dupa care se sui in masina si pleca incet-incet catre Nu-ma-uita, gandindu-se la cum e viata: oare daca ai bani te tampesti, sau daca esti tampit faci bani ? 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu