Reclamatia

Costinel era suparat rau de tot de cand isi schimbase serviciul. Ajunsese la o firma noua, mare, pe banuti mai multi, dar parca era cineva cu ochii pe el mereu. La intrare era mereu un nene care se uita cine intra si cand intra! Pe etaje era mereu cate cineva care se uita lung dupa ei, cand se mai duceau si ei la veceu, la o rigara, la un pahar de apa! Cand erau la tigara era mai mereu cate un nene pe acolo, care isi facea de lucru, dar care se uita dupa ei si de multe ori mai si nota cand ajungeau si cat stateau acolo ! Si tot asa mereu, de parca erau la puscarie.
Dara totusi era bine, ca banutii erau buni, si parca trecea cu vederea aceste ciudatenii pe care le vedea. Numai ca la vreun an dupa ce s-a angajat la ei au sosit niste colegi noi, care lucrau pe alt etaj. Si din prima zi colegii aia noi au trecut pe la toate calculatorele si ce dracu or fi facut la ele ca parca aveau frana de mana trasa acum. Dimineata porneau un 10 minute, cand deschideau si ei ce aveau nevoie ca sa lucreze mai dura inca 10 minute, si tot asa! Ajunsesera de dura cam jumate' de ora sa porneasca cu totul, sa poata lucra.
Au stat ei, s-au gandit, si au hotarat, cu toti, sa se duca sa vorbeasca cu seful lor. Ca ei vroiau sa lucreze, dar nu prea puteau, din cauza a ce facusera colegii ia noi. Si magareata cazu pe Costinel, ca el era cel mai aproape de biroul sefului.
Asa ca isi lua inima in dinti, intra la seful lor in birou, si ii spuse despre problema. Seful lor statu, il asculta, dupa care ii spuse politicos sa iasa afara. Si atat!!! Nu tu explicatie, nu raspuns, nimic!
Costinel iesi, se aseza la biroul lui, si nu intelegea de ce s-a suparat seful lor si de ce l-a dat afara. Ca pana acum fusese un om calm, cu care te puteai intelege si cu care piuteai vorbi. Dintr-o data parca era alt om, parca nu mai te cunostea, asa se purta. Dar nestind ce se intampla Costinel lasa discutia in urma si se apuca de lucru.
Trecu ziua, incet si obositoare, si veni seara. Costinel pleca acasa, simtindu-se din ce in ce mai urmarit si mai  pasat de cele intamplate, dar incerca sa nu le bage in seama. Dormi cam agitat si a doua zi reveni la serviciu.
La serviciu, surpriza: dupa ce trecu de poarte se trezi cu doi indivizi imbracati cam ciudat in fata care il comunicara pe un ton sec ca nu mai lucreaza la ei, ca a fost concediat si sa le predea ce avea de la serviciu si sa plec. Socat, Costinel nu intelegea ce s-a petrecut, de ce se intampla, pana cand unul dintre cei doi ii spuse:
- Pai bine tovarase, sa depui dumneata reclamatie la adresa departamentului IT ? Asa ceva nu se face!!!

Securitate cibernetica la sat

Niculae a lu' Ochiosu era cel mai mandru din sat de cand primaru' il numise sef peste securitatea cibernetica la primarie. Nu prea intelegea el ce inseamna asta, dar daca Domn' Primar il numise inseamna ca era ceva important. Primise si cateva chei care inca nu stia de unde sunt, primise si o hartie cu cum arata primarie (de parca el nu stia, ca se juca de cand era mic pe acolo) si ii tinuse Domn' Primar si un discurs!!ce mai, toate erau fain frumoase.
Asa ca in prima zi de lucru ca sef peste securitatea cibernetica se trezi devreme, dadu la vaci, la oi, ma rog, la toate animalele, dupa care se imbraca de serviciu. Isi puse itarii ai noi, nepurtati, isi lua camesa cea noua, pe care o lua numai la biserica, si peste isi lua bunda aia buna, cu modele. Se incalta in cizme si pleca catre primarie.
Ajuns la primarie se uita el la ceasu' din turn si vazu ca e abia 6 jumate si ca nu venise nimeni. Pana si Costel a lu' Tandala care era de caraula dormea dus, ca se auzea sforaitul de afara. Dadu el sa intre, dar usa era incuiata, asa ca scoase teancul de chei date de Domn' Primar si incepu sa le incerce. Pana la urma gasi una care se potrivea, descuie usa si intra. Si nici una nici doua se pomeni cu o bunda in cap, si trantit la podea. Era Costel, care se trezise si a crezut ca intra hotii.
- Costele, io sunt ma, io Niculae! Da-te di pe mine, ca ma sufoci !
Costel il lasa in pace si ii lua bunda din cap.
- Ce ai ma Niculae, nu ai somn ? Iar de dadu Tanta afara din casa ca bausi mult la birt ?
- Nu Costele, am venit la serviciu maaa, ca asa mi-a zis Domn' Primar, ca de dloua zile imi dadu servici cilea. Si daca terminai treburili pe acasa, ca dracu sa fac, venii acilea!
- Ce iti dadu ma Domn' Primar sa faci ? Ca pe acilea nu veni nimeni, nu prea ie multa lumea.
- Ma Costele, ma facu sef peste securitatea cibernetica!raspunse Nicolae dupa ce se uita peste ce ii scrisese primarul pe un petec de hartie .
- Ai ma ?Ce zisesi ca te facu ?
- Sef peste securitatea ciberbetica ma! Ce esti boland si nu mai auzi ?
Costel se scarpina dupe ceafa, se uitat la Niculae cum statea mandru nevoie mare in fata lui, si cu un oftat prelung se aseza iar pe lavita unde dormise si inainte.
- Apai asteapta-l pe Domn' Primar si vorbeste cu el.
Nicolae incepu sa se plimbe prin primarie, doar-doar si-o da seama ce trebuie sa faca acolo. Intra prin camera priamrului, intra prin camera de caraula, intra si la baie, si gata. Se terminase primaria, ca nu mai erau alte camere. Gasi un scaun si se aseza si el, sa-l astepte pe Domn' Primar.
Dupa vreo 2 ore, timp in care plecase si Costel, mai trecusera si altii pi la primarie, ajunse si Domn' Primar cu sareta.
- Ce ie cu tine aicea mai Niculae?
- Pai Domn' Primar, nu asa imi ziserati ? ca ma facurati sef din ala si sa vin acilea. Numai ca nu stiu ce dracu trebuie sa fac, nu am gasit scris nimic nicaierea.
- Niculae, tu trebuie sa ai grija sa nu fure nimeni ce scrie in calculatoare. Ce este in calculatoare sa ramana colo. Asta a serviciul tau, ai inteles ? Si sa ai mare grija ca e foarte important.Si pleca Domn' Primar.
Niculaie ramase pe treptele primariei incercand sa inteleaga ce ii zisese Domn' Primar. Cine dracu ar fi vrut sa fure ceva din calculatoarele din primarie ? Care calculatoare erau unul singur, si ala vechi. si nu facea cu el   decat adunari, scaderi, inmultiti si impartiti. Il folosea Nicu a lu' Cocos cand calcula impozitele, si atat. In rest statea plin de praf prin sertar.
Si Niculae ramase de atunci in Primarie, si pazi cu sfintenie sertarul unde era calculatorul. Primarii se schimbau, mai mureau, mai veneau altii, numai Niculae era acolo la post. Si nimeni nu s-a mai atins vreodata de acel calculator!!

Buba de greseala de computer

Vasile era taran, dar de cand facuse liceul la oras considera ca scapase de apasarea acestui nume. Nu mai vroia sa se intoarca in satul unde se nascuse si facuse scoala generala, mai ales ca acum deja era gata-gata sa primeasca o slujba buna. Pentru ca ii placuse sa invete luase note bune si facuse si el o  facultate unde a invatat sa lucreze pe calculator. Incet-incet a invatat programare, a invatat sa fie cel mai bun, si o data cu asta au venit si slujbele mai bine platite, cu bani mai multi. Statea si mult la serviciu, e drept, dar cum nu avea pe nimeni in viata lui, nici nu se grabea sa ajunga acasa. Uneori il prindea si 12 noaptea lucrand, si venea paznicul cladirii peste el, ca nu stia ce se intampla de este lumina.
Dupa cateva slujbe bune acum lucra la o firma destul de mare, unde facea ce ii place: lucra cu calculatoru, facea programe, le repare, intr-un cuvant cam ceea ce invatata se vreo 15 ani incoace. Numai ca il sunasera de la o alta firma, mai mare, si i-au zis ca il vor la ei, sa lucreze pentru ei. Ii dadeau si bani mai multi si putea si sa lucreze de acasa doua zile pe saptamana. Nu ca asta l-ar fi incantat, dar cum vroia sa plece de unde era acum a zis da si si-a anuntat seful ca pleaca. Si atunci a inceput calvarul !!!
Mai intai l-au trimis la o colega de la resurse umane , care dupa ce l-a tinut la usa 1 ora, l-a primit si s-a uitat cu acreala la el, intinzandu-i o coala de hartie, scrisa la calculator. Vasile se uita la coala, se uita la colega lui, se uita iar la coala si intreba :
- Ce fac cu asta ?
Colega, rupandu-se de la ce activitate importanta facea (manca un mar) ii raspunse cu un imens sictir:
- Te duci la toti  cei scrisi acolo sa iti semneze, dupa care in ultima zi vii cu ea la mine. Si mai repejor, ca nu am mult timp.
Vasile lua hartia, se uita pe ea, si cand vazu ca sunt 18 semnaturi de luat si ca cei 18 sunt imprastiati prin tot orasul (acum afla si el cate sedii are firma)  si il lua durerea de cap. Dar iesi pe usa si se duse la birou lui. Acolo incepu sa se organizeze, si cum avea si el, ca tot omul, ceva poze si filme facute prin vacante pe calculatorul de la serviciu si a zis sa nu le lase acolo, ca nu vroia sa le piarda. Asa ca a cumparat niste discuri si a scris pe ele tot ce avea el prin calculator, de la poze pana la melodiile pe care le sculta in timp ce lucra. Le-a luat frumos, le-a bagat in geanta, si a inceput sa umble dupa semnaturi. I se parea sa nu va termina in veci de umblat, dar cu doua zile inainte sa plece la noua slujba a predat caculatorul si dupa aia s-a dus sa ii semneze el intitulat director de securitate cibernetica. Nu auzise in viata lui de persoana in cauza, dar daca trebuie, trebuie!
A mers la biroul lui si acolo fu primit de un domn, cam la un metru jumatate si cam ciudat. Vasile dupa primele 5 minute a zis ca respectivul e bolnav de ceva epilepsie, de boala copiilor, ceva, ca prea era nervos, se agita, dadea din maini, si alte manifestari ca astea. Vasile mai vazuse asemenea comportament numai cand murise Codin a lu' BunaZiua din sat de la el, de facuse si spume . Dar isi zise in sinea lui ca "daca trebuie, trebuie!"
- Nu va semnez!! Nu va semnez si gata!!
Vasile, usor blocat, il intreba pe individ:
- Dar din ce cauza?  Ce am facut?
- Ati incercat sa sustrageti informatii potential confidentiale , in vederea unei posibile viitoare utilizari in scopuri frauduloase!
Lui Vasile ii iesisera ochii din cap cand a a auzit, mai ales ca nu a inteles decat fraudulos. Restul propozitiei ze pierduse undeva in aer.
- Nu va suparati, ce am facut ? Ca nu am inteles nimic!
- Ati copiat informatii pentru a le utiliza ulterior! Ati incercat sa faceti ilegalitati! Asta e incident de securitate!
Cand auzi Vasile de securitate isi aduse aminte de ce ii povestea tatal lui cand era copil si incepu sa ii fie frica. Ce facuse nu isi dadea seama, dar dupa cum o spunea domnul respectiv parea sa fie ceva serios si rau. Dar mai facu o incercare, ca macar sa stie si el ce a facut:
- Nu va suparati, dar tot nu inteleg!
- Ce nu intelegi domnule? Ai scris niste cd-uri si nu aveai voie! Nu ai voie sa faci asta! E interzis sa faci asta! e ilegal sa faci asta!
Vasile isi trase un scaun si se aseza, fara sa mai zica nimic. Isi aducea aminte de cd-urile alea, dar nu crezuse ca e ilegal sa le scrie. Ca doar erau poze cu el, cu vacantele lui, si tot asa. Si vroia si el sa ii ramana, sa aiba amintiri.
- Acum ce trebuie sa fac? Cum se poate rezolva?
Domnul se uita la el de parca era ultimul muritor de foame:
- Eu voi convoca o comisie, unde se vor analiza cd-urile. Vom analiza in detaliu cee ce este scris pe ele, precum si fapta dumneavoastra. Vom avea reprezentanti din partea tuturor departamentelor, precum si eu. Vom analiza totul cu mare antentie si cu mare raspundere.  Acum la revedere!
Vasile, baiat cu bun simt, mai facu o incercare de impacare:
- Stiti, eu sunt in ultimele zile, mai am doar semnatura dvs de luat, nu se poate urgenta procesul ? Sa rezolvam astazi sau maine, sa nu avem probleme.
In acel moment domnul director de securitate isi iesi din minti:
- Dumneata nu intelegi ca ai facut o foarte mare greseala si ca esti pasibili sa fii concediat?
Vasile iesi incet din camera, incercand sa ineteleaga cum poate fi concediat daca el deja era in ultimele doua zile. Dar cum problema era mai presus de el se duse in biroul pe care il ocupase, isi lua  ce mai avea de luat, si pleca incet catre casa. Si pe drum se gandea: uite cum am ajuns eu infractor! Ce o sa zica tata ?